Donnerstag, 13. Mai 2010

Post-prima-evadare-2010

De la lume adunate și la lume-napoi date
Am citit atât de multe povești, pățanii, comentarii, opinii, am vizionat mii de fotografii și zeci de filmulețe și compilații despre evenimentul de duminică, Prima Evadare, ediția a II-a, încât aproape am rămas fără comentarii și aprecieri sau evaluări proprii. Din multe respiră dezamăgirea și supărarea, dar supărarea aia de copil deposedat de cea mai dragă jucărie. Tonusul general însă este cu siguranță optimist, entuziast, efectul nescontat al ploii de duminică m-a luat prin surprindere și pe mine și, cu siguranță, pe majoritatea celorlalți. Pun pariu că mulți dintre noi, mai ales cei care au abandonat, cei care au suferit accidentări sau cei care s-au ales cu bicicletele distruse, se așteptau la un val de critici, nemulțumiri, înjurături și cereri de bani retur. Din tot ce am apucat să citesc, am citit doar două astfel de comentarii, pe www.ciclism.ro, acolo acest threat fiind practic inundat de mesaje chiar începând de duminică seara. Băieții veniseră supărați și nervoși, dar după câteva schimburi de replici care probabil le-a căzut ca un duș rece neașteptat, și-au dat seama că este cazul să se scuture bine și să judece totul la rece. Ca urmare, deși cu frustrarea pe care un abandon ți-o poate aduce, toți o ducem foarte bine și așteptăm cu nerăbdare următoarea ediție, und cu siguranță vom fi 1.500 de oameni. Mulți și-au propus să se antreneze, să îți cumpere biciclete potrivite, să dea iama prin munți acum. Mă uit pe blogul meu și nu îmi vine să cred – ups, ce grindină și ce furtună dă acum afară, e joi seara, 22:38  - că în decurs de 4 zile s-a dublat numărul de vizitatori avuți în doi ani jumate! Concluzia este deci una cât se poate de interesantă și, dacă nu se limitează la o superficialitate care a pus stăpânire pe societatea actuală, denotă faptul că mai este încă posibilă o cointeresare a oamenilor legați de aceleași pasiuni, că oamenii încă mai găsesc timp și potențial să se implice, să trăiască un eveniment și să deblocheze canalele de comunicare oferite de tehnica modernă, lăsând la o parte falsa timiditate, găsind subiecte decente de abordare și coerență în mesaje. Pe toate blogurile pe care am intrat există comentarii și răspunsuri la comentarii, schimburi pe opinii, propuneri de socializare pe alte trasee, solicitări și schimburi de fotografii, anunțuri de obiecte pierdute și răspunsuri de obiecte găsite, donații de obiecte specifice activității în cauză, plâns pe ”umărul virtual”, felicitări peste felicitări echipei de organizatori și de voluntari, mii de felicitări la adresa participanților, dar mai ales la adresa celor care au ajuns la punctul terminus, schimburi de sfaturi tehnice și multe altele care acum nu îmi vin în minte. Cert este că mie personal – este un punct de vedere subiectiv pe care nu îl voi explica aici, dar care, cu ceva atenție și ochi format, reiese din albumele de fotografii de pe picasa – toată această mișcare mi se pare ca un curent dezlănțuit în mod neașteptat.
Pe mine mă alarmează faptul că, în loc să învăț pentru facultate și să mă strofoc să îmi termin temele până vineri, am stat și mi-am lăsat universul invadat de tot ce a însemnat post-event. Interacțiunea dintre oameni schimbă atât de multe în viața noastră ..... Carpathian Adventure a fost în sine un eveniment mult mai mare, mult mai complex, cu o cotă mult mai mare de risc și aventură în el .... totuși, după aceea, nu am mai avut parteneri de discuții pe acea temă, totul s-a estompat, echipa formată la plezneală s-a evaporat la fel cum se și formase, băieții nu erau nici unul genul de a menține legături. Și o mare parte din frumusețea și intensitatea evenimentului s-au blocat într-un text scris presărat cu fotografii. 
Îmi doresc ca ziua de duminică să nu fie doar un alt balon din săpun ..... altfel totul e pierdut.

.... în curs de editare .... 

Dienstag, 4. Mai 2010

IKEA - made in Romania ....

Serviciul de relații cu publicul de la IKEA România are onoarea de a se prezenta. Citiți dialogul nealterat între client și reprezentantul IKEA și ..... concluziile vă aparțin:


CLIENTUL:
Buna seara.

Caut o combinatie de scaun de birou, pe role, cu spatar reglabil, eventual brate laterale si scaun de bar, adica inalt, cu sezutul pe la 80 cm.

Aveti asa ceva, imi puteti trimite o imagine si niste dimensiuni?

Stiu sigur ca exista, dar nu gasesc nici la Mobexpert, nici la Kika, pe nicaieri unde am fost. Si cum aveti magazinul intr-o zona destul de problematica, incerc sa aflu un raspuns pe e-mail.

Multumesc anticipat,
A.M.


IKEA:
Buna ziua,
Va multumim pentru interesul acordat produselor IKEA.
Putem sa va sugerem produsul MARKUS SCAUN ROTATIV NEGRU, cod 40103100,, prêt 690 RON.
Dimensiunile produsului:
Lățime                                              62 cm
Adâncime                                        60 cm
Înălțime max.                                143 cm

Înălțime min. șezut                         40 cm
Înălțime max. șezut                        51 cm
O parte din gama noastra de produse este prezentata si pe www.IKEA.ro.
Cu stima. A.T.

CLIENTUL (nu se lasă, tot speră)

Buna seara.

Multumesc pentru promptitudine, din pacate nu m-ati inteles. Un scaun de genul asta gasesc oriunde si la un pret mult mai rezonabil.

Nu are nici o legatura cu solicitarea mea. Dv. ati putea sta pe acest scaun la bar? poate daca va cocotati pe spatarul acela fabulos de inalt.

Eu precizasem ca am nevoie ca inaltimea sezutului sa fie la 80 cm, pe cand
ce imi trimiteti dv. se limiteaza la 51, deci este un scaun absolut normal.

M-am uitat deja pe catalogul de pe site si nu am gasit, de aceea m-am gandit sa intreb direct.

O seara buna,

A.M.



IKEA;
Buna ziua,
Regret sa va anunt ca nu avem nici un produs cu o astfel de, dimensiuni.
Dimensiunile precizate de dvs. se incadreaza doar pentru un fotoliu.
Cu stima, A.T. 

CLIENTUL:

FOTOLIU LA O INALTIME DE 80 CM???? Cum te urci pe el sa stai comod? Cu scara???? Vorbiti serios sau este o gluma????

OK, oricum m-am lamurit ca nu gasesc la dv. ceea ce caut. 



Nu am intervenit deloc în texte. Potrivit imaginii trimise de amabilul reprezentant IKEA București, spătarul scaunului mega directorial era într-adevăr impresionant, avea o înălțime de vreo 80 cm, dacă culcai scaunul probabil ai fi putut trage și un pui de somn pe el, mai ales la așa o lățime generoasă. Totuși am decis să investesc cele șapte milioane de lei în cu totul altceva, deocamdată. Și, desigur, caut în continuare un scaun potrivit cerințelor mele, așa cum am văzut la niște prieteni, deci știu sigur că se ascunde pe undeva printr-un magazin ....



Dialogul s-a desfășurat în data de 1 decembrie 2009, trăiască nația română!!!  



 
 

Montag, 3. Mai 2010

povestea capacului de veceu

confuza poveste a unui capac de WC


A fost o data ca niciodata un capac de veceu chinuit de toata lumea si criticat tot timpul astfel incat statea el si se intreba: care naiba e rostul meu pe lumea asta de ce am mai fost inventat daca nimeni nu cade de acord asupra faptului ca trebuie sa stau in sus sau in jos ridicat sau lasat sa acopar sau sa nu acopar veceul si fiind un simplu si banal capac de veceu gandea si el in sinea lui fara vigula si fara punct fara pauza si fara intonatii ba chiar cu greseli de gandire si scriere pai daca tot nu sunt bun la nimic decat sa nasc certuri si cuvinte urate de ce nu ma smulgeti de aici odata pentru totdeauna ce vreti voi de la sufletul meu ca si eu am un suflet si nu va spun unde mi-l tin sus sau jos pe dreapta stanga sau in centru si na ca am obosit sa va tot ascult amabilitatile si penibilitatile de genul colegele astea nesimtite si fara educatie care lasa tot timpul capacul de veceu in jos si nu se gandesc deloc ca e sursa de infectie adica cum sa pun eu mana pe capacul de veceu tot timpul sa ma imbolnavesc cata nesimtire cuvantul de ordine in firma asta este  ne-sim-tzi-reeeee    aaaa deci eu sunt o sursa de infectie pai atunci ce culoarea mea mai caut eu insurubat la colacul de veceu care e colegul meu de existenta si ne iubim si suntem tot timpul impreuna hai sa facem la un fel sa se impace toata lumea cu ideea ca veceul nu este tocmai masa din bucatarie ci este o gaura in casa si omu d-aia ne-a inventat pe noi, colacul si capacul ca sa nu vada gauri in casa lui ca si cainele cand se usureaza scurma pamant peste ca el saracu nu are capac de veceu hai ca am obosit dar sigur voi mai exprima aici niste filosofii d-ale mele la o adica mie imi place mai mult sa stau in sus ma simt asa ca stapanesc lumea de sub mine si ma uit la toti de sus le scuip seminte-n cap la o adica si sunt shmeker chiar daca e o lume de rahat pe bune si am si alt aer la o adica ca doar tot capacu pe lumea asta stie ca aerul curat urca mai usor si pana ce si veceurile din africa au capace chiar daca nu asa stilate cum suntem noi astea de plastic si parca as trai inaltat la ceruri dar si atunci cand sunt jos ce bineee e ca mi se face somn si pot sa dorm vai ce bine e ador sa dorm pe cuvant de capac si am obosit ah uite ca am gasit solutia: FACETI FRATILOR O GAURA IN CAPACUL DE LA VECEU SI GATA!!! Ca m-ati lipit ca prostii cu scotci de bazinul cu apa si au, aoleu ce m-a durat cand m-a lasat unul in jos ca nu vazuse scotciul celuilalt si aoleu ce rau a durut ce colacu meu de oameni nesimititi sunteti si nu respectati sufletul capacelor de veceu
 gata, ma duc sa ma pozez si sa va arat eu ce capac frumos de veceu sunt, sic!!! o sa vreti toti sa puneti mana pe mine, na!!!

P.S. asta e un post de rahat, stiu, dar m-am enervat rau