Follow by Email

Mittwoch, 17. Juli 2013

România înjurată non-stop de români și români batjocoriți non-stop de România

Sunt printre cei aproape veșnic revoltați, frustrați și nefericiți de a fi căpătat condamnarea unei vieți în România. O mică dovadă este și blogul de față, în care scriu din ce în ce mai rar, pentru a încerca să mă detașez de otrava cultivată, căci atunci când scrii, când analizezi aspectele dureroase și negative, implicit te otrăvești din interior. Cu toate acestea, am pretenția că am încercat, și am reușit în proporție de aproape 100%, să nu-mi otrăvesc și limbajul. Mai dau kix cu tonul și tonalitățile, dar cu limbajul mai am grijă. Sigur că îmi vine să înjur, în ultimii doi ani am început și eu să rostesc cuvinte ”jegoase” cu care nu mă mândresc .... dar nu cred în puterea cuvântului urât, a porcirii valorilor printr-un limbaj depravat și care nu ne face cinste, dacă avem pretenția că suntem persoane cultivate și inteligente. 
Regretabil este faptul - și de aceea scriu acum, pentru că deja ce e prea mult e prea mult - că virtualul românesc a cam început să dea pe dinafară pe materiale care, deși în esență ”pun punctul pe i”, în abordare, în ambalajul lor nu fac decât să ne depraveze la nivel de nație. Pentru că cei care agresează exprimarea intelectuală prin utilizarea unui jargon de cea mai joasă speță câștigă public .... exact ca ”pițipoancele” și ”manelele” care au câștigat teren, dând la o parte valorile decente din această țară.
Câteva linkuri care m-au șocat oarecum, chiar dacă, în genere, sunt de aceeași parte a baricadei cu autorii care au ținut să-și exprimele ideile în acest mod: 

Șansele pentru ca o astfel de nație să devină cu adevărat o țară și ca o astfel de țară să își respecte cu adevărat nația sunt, din punctu meu de vedere, cum o spuneam și în 1995-1996, nule. Partea mai puțin veselă a viitorului este aceea că nu elvețienii ne vor ”cotropi”, ci o minoritate în curs de devenire majoritate, care va redenumi țara asta Rromania. 
LINK-UL 1 te conduce către următoarea perlă scriitoricească (autorul ignoră diacriticele, că e greu să le mai foloseşti) - să mă abţin de la comentarii şi analiză pe text este deja un mare eroism:
"De ce spun asta?  Câți artiști adevărați au crăpat anul trecut? Câți au murit ca nițte câini în mizerie? Mai știe cineva? Nu cred. Hai să vă întreb altfel. Pe câți artiști de calibru uriaș am lins în cur după moarte? Vă spun eu: pe toți. Au zăcut ca niște câini în spital și nu i-a băgat nimeni în seamă însă, după ce au murit, ne’am adus aminte de ei.  Atunci era „înca un artist pe care Dumnezeu l’a luat în cer să’și facă echipa acolo”. Cu îngerii. Nu? Nu asta e fraza favorită? Vă spun eu, asta e. Aveam și clipulețe cu muzică tristă la tv, aveam pe Facebook statusuri puse de toți muiștii pe care’i durea de altfel in cur dar na, dădea bine să se ralieze ideii de suferință. In fond și până la urmă: ce s’a întâmplat? A mai crăpat un artist, nu? HAI, MĂ, SĂ SUFERIM. Ce pula noastră, doar suntem români, nu?
Ăsta e momentul în care mi’e jenă, mă. Ăsta e momentul în care îmi vine să vomit. Avem un om care NU A ALES să aibă cancer. Pur și simplu îl are. Nu pentru că vrea el. Îl are pentru ca îl are. Știe cineva cu ce s’a ocupat Szoby Cseh în ultimii ani? Hai să vă spun eu. Ducea în spate o școală sportivă pentru copiii cu deficiențe de tot felul, mă. Pentru copiii cu probleme. Nu pentru curvele astea penale care rup cluburile în bucăți sau își țuguie buzele pe feisbuc. Copii cu probleme, cu handicap, cu tot felul de deficiențe, mă. Nu handicapați ignoranți cu iphone și creastă pe cap, mă, nu din ăia. Copii cu probleme, copii care, când îl vedeau intrând în sala aia, se luminau la față. Ieșeau și’și depășeau condiția de om cu adevărate probleme. Iubește animalele. Mi’a fost client și știu cum își dădea ultimul ban pentru câinii de care avea grijă la centrul lui. Omul ăsta NU A ALES SĂ AIBĂ CANCER. Îl duce? Îl duce, mă. S’a resemnat probabil cu ideea că românul e jalnic, că e un PATETIC care’și merită soarta.
Bun. Vina lui? E român. În afară de asta? Păi măi nea Szoby, te’ai găsit să faci cancer când a luat Alesandra Stan bătaie? N’ai decât. Așa’ți trebuie.
Alesandra Stan. Vreau să punctez din start ca nu am nimic cu tine. Personal te cred o pocnitoare cretină care ATENȚIE!: A ALES SĂ RĂMÂNĂ ÎNTR’O SITUAȚIE DE TOT CĂCATU. Spre deosebire de tine, un om care zace ca un câine pe patul spitalului nu a avut posibilitatea de’a alege. Tu ai ales să te complaci în situația în care se complace ultima curvă de bordură. Nu te condamn, cânți până te dor picioarele, însă arăți bine… Bref, mă doare fix în cur de cât de bună ești sau de cum sugi pula golanilor care’ți rup fălcile. Tu ai avut și ai șansa deocamdată de’a alege ce faci cu viața ta. Alții nu. Gică Petrescu a murit în mizerie și rușine, mânca la cantina săracilor. Românilor, cum a murit Gil Dobrică mai știți, mă? Gheorghe Dinică? Puiu Călinescu? Vă mai amintiți de ei? Jeguri penale, mă. Adrian Pintea nu avea tzâtze mă, nu sugea pula. Ordinari ce suntem. ”ARTIȘTII AU COALIZAT CU ALESANDRA STAN“. Să mă pupați în cur, mă jegoșilor. Dacă Alesandra Stan e artistă, Szoby Cseh ce e, mă? Ipocriți jegoși. Suntem niște curve. Ne merităm soarta.
Iarta’ne, nea Szoby, nu i’am meritat nici pe ăia de dinaintea dumitale, nu te merităm nici pe dumneata. Dacă te încălzește cu ceva, o să fii pupat în cur de’o țară întreagă de curve. Trebuie doar să mori."